Nouă zile am reușit să scriu zilnic, după care m-am oprit, nu am avut timp, starea și dispoziția necesară. E ok să nu fi ok… E ok să nu ai aceleași stări în fiecare zi, ar fi prea plictisitoare viața dacă în fiecare zi am reuși să dăm același randament și am fi mereu în ascensiune. Uneori ne mai oprim, să respirăm, să admirăm, să ne bucurăm sau pur și simplu să fim oameni. Învăț să-mi păstrez echilibrul, să nu pun presiune pe mine și să mă accept așa cum sunt perfect imperfect… Obișnuiesc să scriu dimineața la cafea, iar în ultimele zile, gândurile mele de dimineață nu erau deloc interesante pentru a fi scrise, erau mai mult despre planificarea zilei și nu cred ca aveai vreo relevanță dacă l-aș fi scris. A început sesiunea și fiind din nou studenta, se anunță o perioadă destul de aglomerată, colocvii, examene, nopți nedormite, dar îmi place și sunt mulțumită și recunoscătoare că pot sa fac asta…