Ieri

Azi m-am trezit odihnită și spun asta pentru că de ceva vreme m-am trezit tot obosită. Ieri m-am odihnit, acesta este și motivul pentru care nu am scris și în ciuda faptului că ieri am fost singură cu cele 3 minuni ale mele, chiar am reușit să mă odihnesc și să-mi încarc bateriile… Dimineață am pregatit micul dejun pentru noi și bebeluși, imediat după am pregătit mâncarea de prânz, iar după prânz am ieșit în parc să ne distrăm puțin, gemenii s-au dat pentru prima dată in leagăn, iar Cezar s-a jucat în nisip, adoră nisipul și mașinile de construcție, așa că și-a luat excavatorul mic cu el și „Să umplem papucii si hainele cu nisip!” E atât de plin de viață!Nu sunt genul de mamă care să nu-mi las copilul să se murdărească, în principiu îl las să facă cam tot ce-și dorește, are niște limite, dar încerc să fiu cât mai conectată cu el și îl ajut să fie independent și flexibil, să nu intervin în dorința lui de a explora și a cunoaște lumea. După ieșirea în parc, toata lumea a dormit mai bine de 2 ore, iar eu am avut timp pentru mine și am ales să ma uit la un film,iar The Irishman era pe lista mea de când a apărut, nu am reușit să îl văd tot, am adormit dupa 45 de minute („bătrânii” cred că mă înțeleg), și asta nu pentru că filmul ar fi prost, e chiar super tare (dacă îți place Nașul, îți place și acest film), e profund, interesant și îmi doresc să continui vizionarea. Am adormit până când s-a trezit raza mea de soare, care nu putea să strălucească și să-și arate adevărata strălucire din cauza câtorva nori care înlăturau din lumina ei. Aris a strălucit și m-a umplut de zâmbet și râs, Cezar trecea prin turbulențe de energii, dar mă bucur ca își găsesc liniștea și echilibrul în brațele mele și ma bucur că pot să fiu alături de ei! Alături de ei am conștientizat mai bine trecerea timpului și unicitatea fiecărei clipe, am învățat să mă bucur de fiecare moment și să fiu recunoscătoare pt tot, am și zile în care îmi deranjează norii starea, dar îmi permit să simt, sunt doar un om…

Photo by Amber Lamoreaux from Pexels

Publicat de Pasca Ioana

Doar un om în căutarea celei mai bune versiuni ale sale

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: