Mâine e Valentine’s day și cred că nu contează originea acestei sărbători ci ceea ce ea celebrează,celebrează iubirea și toți o avem în viețile noastre în diferite măsuri. Oamenii sunt împărțiți în două categorii: cei care o celebrează și cei care îi critică pe cei care celebrează. Eu sunt pentru celebrarea iubirii, nu văd nimic rău în asta, doar că modul în care se face, a devenit superficial și a ajuns să se rezume doar la un cadou și în funcție de asta ne măsurăm iubirea partenerului nostru. Și oare doar la atât se rezumă iubirea? La un cadou cât mai scump, la o cină romantică sau la o zi în care roșu definește iubirea și pune stăpânire pe tot? Ce e iubire? E iubirea suma sacrificiilor pe care le faci pentru o anumită persoană pentru a-i fi bine? E ceea care aduce acceptarea? E cea care aduce liniște? E iubirea situată doar în polul pozitiv al vieții sau e echilibrul dintre negativ și pozitiv? Știm ce e iubirea sau încă nu am reușit să îi deslușim toate misterele? Dacă știm de ce am rezumat doar la atât celebrarea ei? Dacă nu știm ce e, de ce celebrăm ceva ce nu știm? De ce nu celebrăm neștiința?
Voi celebra mâine ceea ce știu eu despre iubire, voi celebra iubindu-mă, acceptându-mă și alimentandu-mă doar cu gânduri pozitive, mă pregătesc de azi pentru a-mi face antrenamentul pentru mâine. Sunt recunoscătoare pentru iubirea din viața mea, iubirea te ajută să devii un om mai bun, iubirea e motorul care ne ține în viață, care ne ține porniți, care ne dă startul. Mă iubesc prima dată pe mine, pentru a-i putea iubi pe ceilalți, îmi ofer mie iubire, pentru a oferi și altora.
