Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe

#momof3

Sunt mamă de trei copii și asta îmi ocupă tot timpul, cred că asta ar fi spus Mircea Badea dacă ar fi fost mamă și ar fi avut trei copii. E foarte solictant, cu zile lungi, nopți scurte, tantrum, dinți și toate astea, dar în aceiași măsură e foarte frumos. Toate zilele au momente bune și momente rele. O zi din viața mea decurge cam așa: ieri m-am trezit la 5, s-au trezit gemenii prima dată, le-am preparat laptele, i-am hrănit, schimbat și i-am adormit din nou iar la 6 jumate erau deja in lumea viselor. Mi-am făcut rapid o cafea și când o savuram mai bine, Aris s-a trezit, la 7 era deja în forță și am profitat de faptul că ceilalți dorm pentru a avea cateva momente împreună doar noi doi, a fost scurt, doar 30 de minute, pentru ca la 7 jumate s-au trezit și restul. Zilele astea Cezar are puțin nasul înfundat și absentează de la grădiniță, astfel ca ziua este mai plină și timpul meu se împarte la 3. La ora 9 era toată lumea cu micul dejun servit, îmbrăcați și pregătiți pentru o nouă zi plină de momente minunate. 

Bucătăria era în aer și trebuia să ma ocup puțin de casă, să pun rufe la spălat, să pregătesc mâncarea, să fac o pâine și ca să îmi pot desfășura activitatea în liniște, i-am pus în camera de joacă, ținându-i ocupați preț de o oră bună. Cezar a pictat, Aris patrula prin cameră în patru labe, Ariana răstogolindu-se pentru a ajunge la jucăriile pe care le vroia, încă nu a deprins mersul în patru labe. Au stat împreună, iar eu am reușit să aduc casă la un nivel decent de curățenie și ordine. La ora zece jumate am început să îi duc pe gemenii într-o călătorie în lumea viselor, o călătorie scurtă de o oră, timp în care am pictat alături de Cezar apusul pe care l-am văzut cu o zi înainte. La ora 12 jumate toata lumea lua prânzul, după care am petrecut puțin timp împreună toți 4, sunt puține activități pe care le putem face împreună, dar găsim mereu câte ceva. După Ariana a dormit din nou, a dormit 2 ore, Aris doar 30 de minute, a avut ieri un somn destul de haotic, dar măcar a stat suficient timp cuminte alături de Cezar astfel încât sa pot trece aspiratorul peste tot și sa reușesc și eu să fac un duș. La ora 4 le-am pregătit o mică gustare, la 4 jumate a ajuns și tati de la muncă, Aris a adormit, iar eu și Cezar am mers pentru o jumatate de ora în parc pentru a se da distra puțin. Ajunsă acasă am pregătit cina, am strans din nou bucătăria, am făcut băiță  tuturor, iar la ora 8 toată lumea dormea. A fost o seară perfectă, pentru că am reușit și eu să mă uit la tv, fără întreruperi și fără să îmi urle cineva in ureche (deja tind să cred că nu aud bine cu o ureche).

Ziua de ieri, a fost o zi normală, liniștită, am avut și două momente scurte în care am luat-o puțin razna și am ridicat tonul la Cezar, pentru că a răsturnat de vreo două ori toate culorile și apa pe jos , iar eu eram stresată să termin curățenia în restul casei și asta m-a încetinit puțin. Îmi pare rău când strig la el și înțeleg că e doar un copil, dar și eu sunt doar un om, și încă nu sunt cea mai bună versiune a mea, astfel încât să fiu mereu zen și să conștientizez mereu tot ce se întâmplă în jurul meu și uneori mă simt copleșită. Singurul motiv pentru care aș spune că ziua de ieri nu a fost perfectă, este acesta.

Publicitate

Publicat de Donca Ioana

Doar un om în căutarea celei mai bune versiuni ale sale

%d blogeri au apreciat: