Lavanda, o soluție pentru tenul cu probleme

De ceva timp am început să fiu mult mai atentă la ceea ce pun pe pielea mea și să acord importanță ingredientelor pe care le conțin produsele de îngrijire.


Tot ceea ce intră în contact cu pielea noastră străbate țesuturile, ajunge în sângele nostru și apoi în tot corpul. Corpul nostru este  acoperit aproape în întregime de piele, ea având rol de apărare, dar și senzorial și este cel mai mare organ al omului.
Multe creme și produse din comerț oferă un rezultat bun la suprafață, dar în corpul nostru schimbând multe. Parabenii spre exemplu afectează sistemul endocrin și concentrația hormonală din organism.  Noi femeile uneori gestionam greu hormoni pe care îi avem, de ce ne-am îngreuna situația, dereglandu-i mai mult decât este necesar?

Hormonii sunt responsabili de multe aspecte ale vieții noastre:
– reglează glicemia, lipemia și senzația de foame
– reglează activitatea sexuală și ciclului menstrual
-dezvoltarea sistemului osos
-adaptarea la stres.
Așa că dacă ai o problemă cu una dintre categoriile de mai sus și ai încercat remedii care nu au dat rezultate, poate ar trebui să dai o geană și la produsele de îngrijire pe care le folosești.
Eu am făcut câteva schimbări, de la gel de duș, la cremă de corp, deodorant și rutina zilnică de îngrijire a tenului, așa am întâlnit produsele Gielle Lavanda Amore. Le folosesc de aproximativ o lună de zile și vreau să povestesc efectele pe care le-au avut asupra mea.

Produsele sunt făcute din ingrediente 100% naturale, Eleonora este cea care le prepară produsele Gielle și ține cont de cel mai mic detaliu când își alege momentul de preparare astfel încât să fie sigură că produsele sunt făcute cu drag și iubire.
Dragostea Eleonorei pentru lavandă este una copleșitoare, deși se lovește mereu de obstacole și muncă grea, ea continuă să își iubească munca și să facă totul cu entuziasm și dragoste față de lavandă.
Are grijă de aceste plante ca și cum ar fii copiii ei, stă până noaptea târziu pentru a le veghea creșterea și pentru a face tot ce e necesar ca acest „aur mov” să nu fie atins de nimic care este nociv.
De la ea am aflat multiplele beneficii ale lavandei cu proprietăți antiseptice, antifungice și calmante.
Eu căutam să îmi înlocuiesc produsele cosmetice cu o variantă mai blândă și naturală, iar întâlnirea cu Eleonora, a fost o comfirmare a legii atracției.
Le-am găsit, le-am testat, iar rezultatul m-a cucerit. Tenul meu este unul mixt, cu tendințe acneice pe alocuri, cu pori dilatați, iar vara este destul de greu să mențin totul sub control, iar machiajul nu este tocmai favoritul meu în zilele călduroase de vară.
Din prima zi în care am folosit apa florală, am fost surprinsă de cât de curat mi-am simțit tenul, dar hidratat în același timp, fără să îl simt încărcat, efect pe care îl simțeam după ce foloseam apă micelară, apoi îmi pulverizam apă termală, aplicam un acid hialuronic, ser cu vitamina C și un ser cu colagen. Aveam o rutină de seară a tenului destul de complicată și lungă deoarece așteptam mereu între aplicarea următorului produs. Oricum toată treaba dura vreo 45 de minute.
În aceea seară am aplicat doar două produse, apa florală de lavandă și uleiul esențial de lavandă. Uleiul esențial nu pot să spun că m-a captivant, cel puțin imediat după aplicare, m-a deranjat puțin parfumul de lavandă, e puțin puternic dacă alegi să îl aplici pe tot tenul, de aceea sunt suficiente câteva picături. Rezultatele au fost vizibile după primele utilizări, tenul meu are un aspect mult mai curat, petele roșii s-au retras, iar coșurile apar doar atunci când fac vreun exces alimentar de lactate sau dulciuri.

Apa florală o mai folosesc și pentru iritația de scutec a bebelușilor, pulverizez puțină apă florală pe pernă, asta asigurandu-mi un somn odihnitor.
Ciupiturile de țânțar nu mai sunt o problemă de când am uleiul esențial de lavandă, aplic puțin și scap de mancarimea deranjantă, la fel cum scap și de arsurile mici pe care le dobândesc în timp ce gătesc.

Balsamul de buze are un efect extrem de hidratant, eu l-aș considera un tratament pentru buzele uscate. Mereu mi se întâmpla ca buzele să mi se decojească, dar această problemă dispare după o singură utilizare a balsamului cu lavandă.


Aceste daruri ale naturii au numeroase întrebuințări. Te invit pe site-ul celor de la Gielle Lavanda Amore pentru a afla mai multe despre beneficiile lavandei și despre produsele lor. http://www.lavandaamore.com

Așa arată tenul meu, fără filtru, make-up
Așa arata înainte

Lasă viața să te surprindă

Când vine vorba de răbdare, recunosc că nu mă numar printre persoanele pe care să o reprezinte această virtute. Nu sunt foarte răbdătoare de felul meu, când îmi doresc ceva, de obicei caut toate metodele posibile de a obține ce îmi doresc cât mai repede și cât mai sigur, dar am observat că uneori, universul îți oferă ceea ce iți dorești fără ca tu să te implici foarte mult și de cele mai multe ori viața te poate surprinde, asta dacă îi permiți!


Consider că dorințele noastre sunt făcute pentru a fi îndeplinite, dar trebuie să permiți asta. Eu știu că sună clișeic, dar cred că în fiecare din noi există un duh care îndeplinește orice dorință, așteaptă doar să fie trezit. Dar, cum putem să trezim duhul din noi pentru a ne îndeplini dorințele?
Cel mai important este să ne iubim pe noi înșine? Iubirea pentru noi este criza umanității, foarte puțini ne iubim și ne acceptăm așa cum suntem și lipsa de iubire față de noi, lasă un gol imens pe care încercăm să îl umplem cu diferite activități, lucruri și asta ne pune într-un cerc vicios din care este foarte greu să ieșim.


Crede în tine, tu ești o ființă unică între alte aproape 8 miliarde, ești mult mai bun decât strămoșii tăi, trăim niște vremuri destul de bune, comparativ cu ce am avut în istorie, iar viața evoluează continuu și nu găsesc un motiv pentru care nu ai face-o chiar și tu. Trebuie să ai încredere în tine. Cu calități și defecte, pe care toți le avem, dar în dozaje diferite, tu ești un miracol al vieții și meriți tot ce îți dorești, trebuie doar să crezi în tine.


Deși mulți devenim frustrați pentru că nu am primit ceea ce ne-am dorit de la viață, principalul obstacol pentru îndeplinirea dorințelor tale ești chiar tu. Analizează-ți gândurile cu privire la tine pentru câteva zile, și vei observa că de cele mai multe ori tu ești cel care nu crede că ești suficient de bun, tu te critici mai mult decât oricine. Eu nu zic să renunți la critică ci să o folosești în mod constructiv.

Iubește-te, crede în tine, ai răbdare și lasă viața să te surprindă!

Atenție la ce cumpărăm

Articolul acesta este despre cumpărături și despre cât de ușor ni se vând niște produse care în timp ne pot face rău.
Aveam de ceva timp un spray cu levănțică pentru pernă pe care nu îl folosisem, iar ieri am zis hai să îl folosesc, iar înainte am vrut să văd ingredientele din care este compus.
Când am citit eticheta m-am șocat, cu litere mici era scris că 10% din compoziția acestui spray conține ingrediente cu o toxicitate necunoscută!!!


Este îngrijorător faptul că pe piață există așa ceva și faptul că aceste produse nu sunt semnalizate. Să fim sinceri, câți dintre noi suntem atenți la ingredientele pe care le conțin produsele pe care le folosim?
Eu, doar de ceva vreme mă uit la ingredinte și încerc să nu achiziționez produse care au în  componență ingrediente care nu le pot pronunța.
Recunosc că toate astea mi-au pus întrebări legate de ce face statul, nu doar statul nostru ci și alte state, cum permit să ni se vândă otravă în sticluțe frumos ambalate care îți promit aromaterapie?


Aceste produse nu îți fac rău de la prima utilizare, dar în timp te poți trezi cu dereglări hormonale, cancer sau alte boli. Ca să nu mai vorbim de ambalaje care poluează mediul.
Pentru mine a fost un semnal de alarmă acest lucru și de acum voi citi cu mai multă atenție eticheta produselor, fie ele de îngrijire personală, fie alimente, fie orice.
Ceea ce este trist este faptul că sunt unele produse cu destinație pentru copii care au în componență ingrediente nocive.


Nu mi se pare normal ca atunci când mergi la cumpărături să cercetezi atât de mult pentru a cumpăra ceva sigur pentru tine, familia ta și pentru mediu, dar este sigura soluție pe care o poți adopta dacă îți prețuiești corpul, mediul și viața. 
Este necesar să fim mult mai informați atunci când vine vorba de cumpărăturile noastre și este vital să citim scrisul acela mic, pe care uneori îl considerăm irelevant.

Frustrare

Majoritatea persoanelor fug de perioadele dificile din viață și eu am făcut asta și încă am tendința să o fac, dar cred că este greșit, pentru că am observat că în perioadele cele mai grele din viață, am învățat cele mai multe lucruri.

Perioadele dificile din viață sunt de obicei însoțite de emoții negative, iar încercând să scăpăm cât mai repede de ele nu ne ajută nicidecum, ci mai mult ne afundăm într-o stare fie de depresie, fie de axientate.

Când nu îți iese un plan, asta îți aduce o frustrare, neînțelegând frustrarea și fugind de ea, o transformăm în irascibilitate și mai târziu poate chiar în furie. Eu spre exemplu azi, mi-am propus să fac o mulțime de lucruri, care la finalul zilei aveau să îmi aducă foarte multă satisfacție, dar ce să vezi hazardul face ca eu să îmi pun la bătaie creativitatea pentru a reuși să bifez măcar câteva lucruri din lista aceea mare.

La început am simțit frustrare, dar am acceptat-o, e normal toți o simțim, dar permițându-i să existe în mine, nu a crescut transformându-se în irascibilitate sau chiar furie. Încerc să îmi focusez atenția pe ceea ce pot să fac, să mă bucur mai mult că pot totuși să fac ceva din toată lista mea.

Frustrarea este uneori dificil de gestionat, ne dă un sentiment de neputință, ne dorim să scăpăm de ea cât mai repede, dar înțelegându-i cauză și acceptând-o ca pe o emoție normală, lucrurile se schimbă. Trebuie să învățăm să trăim cu ea, nu să o evităm.

Frustrarea mea, a venit din cauza faptului că mi-am proiectat și gândit ziua în total alt mod, față de cum decurge, iar neconcordanța dintre gândurile mele și realitate, a dat naștere frustrării care o pot duce mai departe ca nefericire, sau pot pur și simplu să îmi gândesc altfel ziua, sau să aleg să nu mă mai gândesc la ce voi face ci pur și simplu să mă bucur că exist.

Învăț în fiecare zi să nu iau drept adevăr tot ceea ce gândesc sau ce îmi spune mintea mea, e dificil uneori, dar chiar dacă azi am avut o zi cum nu mă așteptam, și planurile nu se vor concretiza, am reușit să gestionez destul de bine, frustrarea, ceea ce la finalul zilei îmi va aduce mai multă satisfacție.

Reacție

Mi-am aprins fitilul de când am văzut postarea Alinei Ceusan cu un comentariu din partea unei mame, referitor la faptul că acordă timp îngrijirii personale.

Mă tot întreb de ce mamelor nu le plac standardele ridicate? Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar consider că relația sănătoasă cu copilul tău, pornește de la avea o relație sănătoasă cu tine însuți.

Fără să instig la sexism, consider că noi femeile suntem mai presus de bărbați și nu în sensul de a-i devaloriza , dar încă naștere nu pot să dea și din multe puncte de vedere noi suntem mai abile, capabile de a simți mai multă iubire si multe altele.Odată ce devii mamă, devii super-femeie, dacă îți permiți. Se întâmplă ceva magic în corpul tău și crede-mă că dacă îți dai voie poți să faci tot ce îți dorești. Cel mai important este să îți conștientizezi puterea și să te respecți, totul începe de la tine și se termină cu tine.

Da, e al naibii de greu uneori și poate că uneori doare faptul că nu ai ajutor sau că trebuie să faci atât de multe, dar durerea întărește mintea. Nu te lăsa copleșită de durere și de situații. Sunt momente când nu mai poți, spune-i soțului, prietenei sau persoanelor cărora simți nevoia să le spui, descarcă-te și mergi mai departe. Asta e viața, cu bune și rele, înloc să bagi în sperieți alte mămici, nu mai bine ai încerca să vezi tu cum poți ieși din situația asta?

Atunci când am devenit mamă de trei copii, am renunțat să urmăresc grupurile de mămici, să caut alte mămici și să cer păreri altor mămici, am preferat să merg la psiholog. Pentru că da, m-am simțit copleșită, dar am simțit că nu e ok și dacă prin hazard am devenit mamă de 3, pot să fac față cu brio dacă îmi doresc asta. Așa că am căutat o activitate pe care să o fac pentru a mă menține vie și în contact cu lumea. M-am înscris la facultate, nu neapărat pentru carieră, ci pentru a învața lucruri noi, pentru a purta conversații inteligente și pentru a socializa. Am termină primul an cu o singură „restanță”, defapt nu m-am prezentat la un examen. Nu excelez, sunt un student mediocru care învață și insistă doar asupra lucrurilor pe care îl interesează. Spre exemplu eu sunt la Pedagogia învățământului primar și preșcolar, iar materiile la care învăț serios sunt cele legate de psihologie. Am o dorință mare de a înțelege psihicul uman și de a mă ajuta pe mine, în primul rând să fiu o versiune mai bună a mea. Pe perioada vacanței sincer am început să mă plictisesc și am început un curs online de parenting, așa să nu mi se atrofieze creierul. Cu cât te stimulezi mai mult, poți mai mult.

Anul acesta am început să scriu, o pasiune pe care până acum nu am avut curajul să o fac, considerandu-mă mereu prea puțin pregătită să fac asta, dsr să mai și public, era total exclusă de pe lisga mea. De când sunt mamă, am prins mai mult curaj și asta pentru că relația cu mine s-a îmbunătățit.

Mă plâng puțin, doar în momentele în care am programul super încărcat și se adună prea multe zile în care nu am avut 2 ore legate timp de mine în care să fac îmi place, să citesc o carte, să ies la alergat, să ma cațăr pe un munte. Nu dau mereu maximul din mine, dacă aș da aș face mai multe, dar lucrez la partea aceasta. Încerc să mă bucur de prezent și de toate încercările pe care viață mi le-a oferit, bune, rele.

Sincer, am ajuns la momentul în care îmi plac perioadele grele din viața mea, atunci învăț cele mai multe lucruri. Am momente în care simt că vreau să îmi plâng durerea, dar de cele mai multe ori prefer să nu o fac și aleg să analizez și învăț din ea.

Nu consider că ceea ce fac eu, este cel mai bine pentru toată lumea. Acesta e modul meu de a face față, de a merge mai departe. Ceea ce mă deranjează este că cele mai multe criticii le primesc din partea altor mămici, care aleg să uite de ele, considerând că asta trebuie să se întâmple atunci când ești mamă și caută în diverse moduri să te pună la pământ.

Cele mai des întâlnite comentarii sunt că nu am grijă de copii,(fiu-meu de 4 ani știe să scrie destul de multe cuvinte, a învățat în timp ce eu îl ignoram stând cu telefonul în mână) toată ziua sunt pe net, și hai să îți spun cum sunt toată ziua pe net, când stau pe toaletă scriu articole, când spăl vasele ascult ceva podcast interesant sau story-urile unor femei care mă inspiră. Nu stau să urmăresc postări și lucruri care nu mă ajută să cresc și nu arunc cu rahat în alții, dacă nu îmi place conținutul pe care o persoană îl oferă, dau unfollow și urmăresc alt cont. Încerc să fac cât reușesc ceea ce îmi place, măcar în mediul online.

Tot ce-am scris e o descărcare, mesajul pe care vreau să îl trasmit este acela de a nu uita că ești femeie înainte de toate, nu ești sexul slab, ești cea mai puternică ființă umană, ești frumoasă și capabilă de multă iubire, lasă-te iubită de tine și bucura-te de tot ceea ce poți să faci!

Duminică 13

Se anunță o duminică zen, cel puțin primele semne ale dimineții asta mă făceau să sper. Mi-am deschis ochii înainte ca Aris să vină să mă tragă de păr pentru a mă trezi și după o porție bună de pupici, fiecare și-a luat locului pentru a-și savura cafeaua, respectiv laptele.

Treizeci de minute mai târziu se trezesc și ceilalți doi membri ai familiei și începe ziua într-un mod destul de relxat și jucăuș. Pregătim micul dejun și  în timp ce ei mănâncă eu reușesc performanța de a-mi spăla părul si a face duș în 6 minute. Îmi propun ca azi să fiu zen, calmă și să avem o duminică plină de activități plăcute, așa că în 5 minute sunt gata să ieșim, mă gandeam să profităm de vremea bună pentru a merge în parc, dimineața este de obicei gol.

Imediat ce sunt gata eu, îmi propun să îi schimb pe piticii și să plecam, dar pe măsură ce schimb hainele se schimbă și zen-ul meu cu o porție bună de irascibilitate și nu mai fac față uraganului pe care îl provoacă cei mici pe unde trec, până reușesc să o îmbrac pe Ariana, Aris scoate toți papucii, pe hol, pun papucii la loc, încerc să îl schimb pe Aris, Ariana găsește cutia cu pampers și în mai puțin de un minut în cameră parcă a plouat cu pampers. Urmează Cezar, care e foarte supărat că nu îl îmbrac la cămașă cu mânecă lungă și pantaloni lungi, îi place să se îmbrace doar așa, e foarte supărat atunci când trebuie să își ia pantaloni scurți sau tricou, îi explic că nu se poate azi, e prea cald și nu se arată un mod de a ne înțelege, așa că mami uită de tot parentingul cu calm și îi spune răspicat să audă și bătrâna care merge la biserică, „Te-mbraci cum spun eu și gata! Dacă nu rămâi singur în casă și nu vii nicăieri!”

Sunt gata în sfârșit toți trei, mai rămâne doar să scot caruciorul și putem pleca, dar ce să vezi Cezar își invită fratele mai mic înainte de a pleca să mai scoată odată toți papucii ca doar să nu mă plictisesc. Strig un pic, după care îmi dau seamă că exagerez, sunt doar niște copiii și eu o mamă rea și isterică. Îmi cer scuze imediat, își cere scuze și Cezar, asta mă face să mă simt și mai vinovată, încerc să îmi asum vinovăția și să mă înțeleg și eu pe mine, de ce am făcut asta.

Plecăm în cele din urmă spre parc, dar nu înainte ca Ariana să cadă înainte de a o pune în cărucior și să își crape puțin buza. Simt că mai am nevoie de o cafea și zic să îmi iau una, jumătate reușesc să o vars pe mine, că doar nu puteam să rezist mai mult de 30 de minute curată.  De data aceasta nu mă mai enervez îmi amintesc să respir de câteva ori profund și aștept să treacă și starea asta de irascibilitate.

În drumul nostru trecem pe lângă grădiniță și abia aștept ziua de mâine să îl duc pe Cezar, dar îmi amintesc că nu i-am luat papuci de interior și ne întoarcem spre mall că să facem și această ultimă achiziție.

Reușesc pe drum să mă liniștesc și zen-ul mă cuprinde iar deși trebuie să ne întoarcem destul de mult pentru a căuta papucii aruncați de gemeni din carucior.  Jumătate de oră mai târziu, reușim să facem și cumpărăturile și să ajungem în parc, unde nu reușesc să stăm mai mult de 20 de minute, nu fac față să îi stăpânesc, Aris vrea să meargă în stradă, Ariana să culeagă gunoiul de pe jos și eu zic că mi-a ajuns pentru azi. Ne-ntroarcem acasă, mâncăm și acum e liniște și pace toată lumea doarme. Oscilez între a citi o carte și a face dulceață,  iar prima variantă e cea care câștigă.

E duminică și e 13, observ cum cu cât îmi propun mai mult să fiu mai bună, cu atât reușesc mai repede să îmi pierd starea de calm și pace, iar pentru restul zilei îmi propun să nu îmi mai propun ci să las să vină și să treacă orice stare.  Acum că toate gândurile îmi sunt clare, îmi dau seama că așteptările mele m-au făcut să îi dau acest curs zilei, dar pot schimba mereu cursul, ascultandu-mi corpul și ceea ce simt.

Emoții

Privind timid spre tot ce înseamnă emoțiile mele, mi-am dat seama că prea puțin cunosc și prea mult cred că știu. Cunoaștem atât de multe despre ceea ce este înafara noastră, când înăuntrul nostru sufletul nostru mocnește de dorința de a fi cunoscut, descoperit.

Ne alegem în fiecare dimineață hainele cu atenție și suntem mereu foarte atenți la ceea ce arătăm oamenilor din jurul nostru. Ne mascăm sufletul, ne mascăm corpul și ajungem să ne identificăm cu masca, considerand-o adevăratul nostru sine. Tot ce simți începe să nu mai conteze, să nu îi mai dai voie să existe, de teamă să nu crape cumva masca.

Sensibilă dacă plângi, isterică dacă țipi, naivă dacă zâmbești prea mult, obtuză dacă ești serioasă, dar întotdeauna tu, dacă îți permiți să simți.

Să simți iubirea pentru tine oricât de multe defecte sau etichete ți-ar găsi lumea, să îți permiți să simți o respirație în corpul tău, îți va face sufletul să vibreze… Să le permiți emoțiilor să existe în tine, fără să le critici, ele știu mai bine, cum și de ce vin.

Nu realizez mereu ce simt, uneori mă las prinsă de mască și le condamn, le pun la zid și nu le las să vorbească și să îmi amintească că la final sunt doar un om.

Ne place să vedem lumea zâmbind, un om cu zâmbetul pe față fiind mereu aprobat și plăcut de ceilalți, dar cât de mult ne dorim să știm cu adevărat ce se află în spatele unui zâmbet?

Zâmbetului îi atribuim fericirea, dar de multe ori un zâmbet poate ascunde mai multă durere și suferință decât o lacrimă. Să nu ai încredere în zâmbete, nici în lacrimi și ele pot să mintă, dar ce cred e că printre cele mai sincere și cele mai puțin iubite, e furia, ea nu minte aproape niciodată, dar e prea puțin înțeleasă și lăsată simțită, astfel că uneori se transformă în monștrii.

Timpul

Uneori prieten, alteori „dușman”, cert e că este și trece lăsând în urma lui amintiri.

Trecut, prezent și viitor sunt cele trei forme ale timpului, iar singurul mod în care poți să te împrietenești cu timpul este ancorându-te cât mai mult în prezent. Deși pare simplu, prezentul nu este atât de ușor de trăit și mintea noastră ne proiectează ori în trecut, ori în viitor, umbrindu-ne bucuria prezentului.

Prezentul este darul cel mai de preț pe care îl avem, dar cred că încă nu am învățat să îl valorificăm la maxim, pentru că am uitat să ne bucurăm de faptul că suntem și ne dorim mai mult să facem. Nu e greșit să ne dorim să facem, dar nu trebuie să uităm să fim. E necesar să găsim un echilibru între a fi și a face.

Prezentul este doar acum și aici în strânsă legătură cu ce a fost și ce va fi . Acum și aici ești ceea ai fost într-un alt acum și aici, iar acum și aici îți cere toată iubirea pe care o ai, nu acceptă trădarea de a iubi un alt moment.

Acum și aici poți să iubești, poți să faci tot ce îți dorești, e necesar doar să ai încredere în el, în prezent.

Despre frică

Așteptând să intru la o Tomografie Computerizată, Doamne câte emoții mă copleșesc!Mereu problemele de sănătate oricât ar fi de mici, îmi dau niște stări de agitație, nesiguranță. Am văzut cu ochii mei ce poate face lipsa de sănătate cu un corp uman, la câtă suferință poate să ducă și la cât de mult rău poate să provoace nu doar persoanei afectate în mod direct ci și familiei, apropiaților.

Mama mea a suferit de o boală nemiloasă, Scleroză multiplă în plăgi, iar ultimele luni din viață ei au fost destul de grele, iar eu am fost alături de ea, asta influențându-mi viața pentru totdeauna. De atunci îmi e greu să văd oameni bolnavi și mă sensibilizează până la lacrimi atunci când văd pe cineva că este bolnav.

Sunt o persoană destul de sensibilă, ar spune unii, dar eu consider că sunt doar o persoană care își permite să simtă orice la cote maxime. Adică când sunt fericită se vede pe chipul meu, dar la fel de bine se vede și neliniștea și îngrijorarea. De ceva vreme am fost destul de îngrijorată pentru starea mea de sănătate, de aceea am și lipsit din mediul online.

Acum sunt la spital, tocmai ce am făcut un tomograf și aștept rezultatele. Am un chist pe gât care uneori se umflă destul de tare, nu se știu cauzele lui, acesta fiind motivul pentru care trebuie să fac această investigație.

Înainte să intru tremuram destul de tare și aveam atât de mari emoții, care până la urmă s-au dovedit a fi puțin exagerate. Nu e nimic de ce să îți fie frică la asta. Stai întins, nemișcat pentru aproximativ 5 minute. S-a dovedit a fi de folos la asta ultima parte a meditației Nadabrahma pe care am reușit să o fac pentru 10 zile. Cred că mi-ar fi fost mult mai greu să stau nemișcată pentru 5 minute dacă nu aveam deja exercițiul acesta format în timpul meditației. Atunci am descoperit cât de greu îmi este să îmi mențin corpul nemișcat.

După ce m-am întins pe patul de la tomograf, mi-a introdus o branulă în mână prin care mi-a pus substanța de contrast, mi-a așezat capul în poziția corectă, iar de aici toată treaba era simplă, să stau nemișcată. Pentru câteva secunde am fost rugată să nu respir și să nu înghit și am început să simt căldură în gât și în restul corpului. Am stat cu ochii închiși în timpul investigației, iar asta mi-a dat o senzație de rotire, mi se părea că mă învârt. Acum aștept rezultatul și sper să fie totul bine și să nu mai dureze foarte mult deoarece încep să îmi pierd răbdarea. Îmi trec prin minte foarte multe scenarii și oricât încerc să îmi păstrez gândurile optimiste, parcă tot spre dramatizare se îndreaptă.

Am primit și rezultatele și totul este în regulă, ceea ce mă liniștește extrem de mult.

Deși am încredere în corpul meu, atunci când sunt pusă în fața unei examinări amănunțite, încep să îmi pierd încrederea și devin destul de fragilă. Am învățat să mă descurc cu fragilitatea, să mă facă să devin mai atentă și mai precaută. Frica mea cea mai mare este cea de îmbolnăvire, iar asta mă poate ajuta să duc o viață cât mai sănătoasă, să fiu mai atentă la mâncare, să îmi cunosc mai bine corpul și ce se întâmplă cu el, să am grijă de mine mai mult decât am făcut până acum.

Încerc să învăț să îmi înfrunt friciile și temerile, și am atât de multe… După ce înfrunți una, te simți atât de eliberat, cel puțin asta simt eu acum.

Ziua internațională a Sănătății Mintale

Sănătatea mintală este un aspect foarte important de care depinde calitatea vieții noastre, dar din păcate nu este luată în serios de foarte multă lume.

Suntem distrași de alte aspecte ale vieții noastre astfel că sănătății mentale îi acordăm prea puțină atenție. Gândurile noastre deși ne influențează viața în mod direct, prea puțin am învățat sau învățăm cum să avem grijă de ele.

Gândurile se transformă în cuvinte, ca mai apoi să se tranforme în acțiuni și fără să ne dăm seama de cele mai multe ori în stilul nostru de viață.

Sunt câteva metode prin care noi putem să avem grijă de sănătatea noastră mintală și am să dau exemple pe care eu le aplic în viața de zi cu zi.

1. Cititul. În ultima perioadă citesc foarte multe cărți de psihologie, asta ajutandu-mă să mă cunosc mai bine, să înțeleg mai multe despre cum funcționează mintea mea și cum pot face mai ușor provocărilor zilnice.

2. Meditația, atunci când practic meditația, mă concentrez doar pe respirație și îmi las gândurile să curgă, acest lucru mă ajută să îmi calmez pulsul, să mă apropiu de mine și mă simt ca și cum aș fi făcut un duș rece minții mele după această practică.

3. Petrecerea timpului în natură. Locuind la oraș, la bloc mai ales, timpul în natură este destul de puțin, iar o plimbare în aer liber, prin pădure sau oriunde unde poți să simți vântul, să vezi cerul și să te bucuri de priveliștea pământului liber și fără ziduri, îmi dă o stare de bine, de umplere a bateriilor.

4. Când îmi simt gândurile prea tensionate sau mă simt stresata, curățenia în casă mă ajută extrem de mult, pe măsură ce curăț fiecare cameră, parcă și gandurile mele se liniștesc și starea mea de la final este alta.

Desigur că mai sunt multe alte metode prin care îți poți menține sănătatea mintală în formă optimă, un somn odihnitor și cu o durată de minim 7 ore, scrisul zilnic, exercițiile de respirație și petrecerea timpului cu persoanele dragi.

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe