Luna februarie, deși e luna în care se sărbătorește iubirea și inimioarele invadează câmpul vizual în mod abuziv, energia mea nu este una pozitivă și calmă. Luna aceasta am trecut prin stări atât de intense și ciudate, încât încă nu sunt capabilă să le descriu în cuvinte și parcă am observat lucrul acesta la mai multă lume în jurul meu. Nu pot să spun că starea pe care o am este negativă neapărat, dar nici pozitivă, e un soi de confuzie, amestecată cu hotărâre, pe alocuri cu nesiguranță și lupta pentru a depăși toate astea. Vremea de acum două zile cred că poate cel mai bine să descrie ceea ce simt și starea mea din ultimele zile. Am început luna aceasta cu multă încredere în mine și cu o stare foarte pozitivă, iar primele 4 zile din lună, am reușit să țin post și mă simțeam foarte bine, până când în a cincea zi, spre seară ieșit din acea stare și nu mai reușesc să intru de atunci.
Mă simt la o răscruce de drum și nu știu dacă să o iau la stânga sau la dreapta, pentru că ambele drumuri sunt ofertante, ambele sunt greu de parcurs și nu știu care să îl aleg, unul e mai scurt și mai greu, celălalt mai lung și mai antrenant, unul mă duce în locuri unde am visat de mult, altul mă duce într-un loc sigur, pentru o perioadă și știu că în viitor mă poate ajuta să ajung în locurile unde visez. Primul drum mă duce mai aproape de visul meu și nu știu dacă sunt pregătită pentru asta și dacă e momentul potrivit, al doilea drum e tot o cale de a ajunge la visul meu, dar e mai lungă și parcă mai sigură. Nu știu de ce simt că nu e momentul potrivit să merg pe primul drum, poate că mi-e frică și dacă ar fi asta, aș vrea să o depășesc sau e doar intuiția care mă ajută să iau o decizie mai bună. Mai stau puțin, aștept soarele să-mi limpezească gândurile și să înlăture norii pentru a vedea mai bine direcția pe care să o urmez. Poate nu luna aceasta e luna deciziilor, poate în martie o să înflorească odată cu primăvara și o decizie bună în mintea mea.
